2.1 C
Cluj
luni, martie 1, 2021
No menu items!

Stadiul procesului în care fostul judecător Pușcaș este acuzat de luare de mită. Dosarul este rejudecat, după ce ÎCCJ a desființat sentința dată de CA Cluj

Must Read

A reînceput procesul în care fostul judecător Mircea Pușcaș de la Curtea de Apel Oradea este acuzat de pretinse fapte de corupție. Magistratul a fost trimis în judecată în anul 2013, alături de Petru Cocian, Mihai Halas, Mihai Ioan Adrian și Mihăiță Teleptean. Procesul a ajuns din nou la Curtea de Apel Cluj, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a retrimis dosarul spre rejudecare, desființând sentința dată tot la Cluj de către judecătoarea Cristina Ioana Morar, prin mâna căreia au trecut multe dosare penale de răsunet din Cluj

În anul 2013, Mircea Pușcaș, fost judecător la Curtea de Apel Oradea, a fost trimis în judecată pentru pretinse fapte de luare de mită în legătura cu soluționarea favorabilă a unui dosar penal în care fuseseră trimiși în judecată doi bărbați acuzați de contrabandă cu țigări. Ulterior, Pușcaș a fost condamnat în iulie 2016 de judecătoarea Ioana Morar de la Curtea de Apel Cluj la 5 ani de închisoare cu executare. În acel moment, Mircea Pușcaș se afla deja încarcerat în Penitenciarul Oradea, fiind condamnat de ÎCCJ în noiembrie 2015 la 4 ani de închisoare cu executare într-un dosar de trafic de influență și fals în declarații. Între timp, Pușcas a fost eliberat condiționat pe 29 noiembrie 2017.

În rechizitoriul întocmit de DNA, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: ”În cursul lunii septembrie 2012, inculpatul Pușcaș Mircea, în calitate de judecător la Curtea de Apel Oradea, le-a pretins inculpaților Cocian Petru și Halas Mihai, prin intermediul inculpatului Teleptean Mihăiță, să cumpere de la cumnatul său un autoturism marca BMW cu o sumă mai mare decât prețul real al mașinii (o diferență de aproximativ 10.000 euro), pentru ca în schimb să pronunțe o soluție favorabilă într-un dosar penal aflat pe rolul Curții de Apel Oradea”. 

Pedepsele primite la Curtea de Apel Cluj

Petru Ciocian a fost condamnat de către judecătoarea Ioana Morar la 6 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, dare de mită și cumpărare de influență. 

Mihai Halas a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru trafic de influență, dare de mită și cumpărare de influență.

Mihai Ioan Adrian a fost condamnat pentru complicitate la trafic de influență la 2 ani de închisoare.

Mihăiță Teleptean a fost condamnat la 3 ani și două luni de închisoare pentru trafic de influență, complicitate la dare de mită și complicitate la luare de mită. 

Pușacș Mircea a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită.

ÎCCJ a desființat sentința judecătoarei Morar

În 25 mai 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus definitiv rejudecarea dosarului la Curtea de Apel Cluj.

„Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj și de inculpații Cocian Iepan Petru, Halas Mihai, Mihai Ioan Adrian, Pușcaș Mircea și Teleptean Mihăiță împotriva sentinței penale nr. 114/2016 din data de 05 iulie 2016 a Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. 1043/33/2013. Desființează sentința apelată și trimite cauza la Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori pentru rejudecarea cauzei. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul parțial al apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații Cocian Iepan Petru, Halas Mihai, Mihai Ioan Adrian, Pușcaș Mircea și Teleptean Mihăiță, în suma de 65 lei, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședința publică azi, 25 iunie 2019”, se arată în soluția pe scurt a ÎCCJ.

Dosarul se rejudecă la CA Cluj

Procesul a început să se rejudece la Cluj în urmă cu un an, în ianuarie 2020. Primele termene de judecată au fost amânate în vederea pregătirii apărării, după care procesul a fost suspendat pe perioada stării de urgență. Abia din iunie procesul a fost judecat din nou, însă cauza a fost amânată pentru a-i da posibilitatea procurorului să studieze înscrisurile depuse de către avocați, precum și pentru administrarea probei testimoniale cu audierea martorilor.  În iulie, avocații ce îi reprezintă în instanță pe Mircea Pușcaș și pe Cocian Iepan Petru au reușit înlăturarea din materialul probator și de la dosarul cauzei a proceselor-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor, precum și a suporților optici. În următoarele termene de judecată, până la sfârșitul lunii decembrie au fost audiați martorii din dosar. Anul aceste a avut loc un singur termen de judecată la care Mircea Pușcaș, prin avocat, a cerut amânarea cauzei, cerere care a fost admisă. 

Judecătoarea de la CA Cluj, cercetată disciplinar după ce a amânat motivarea în cazul lui Pușcaș

În anul 2017, Inspecția Judiciară a exercitat o acțiune disciplinară împotriva judecătoarei Ioana Cristina Morar, pe motiv de rea-credință și neglijență în exercitarea funcției. Surse judiciare au declarat la acea vreme pentru Gazeta de Cluj că acțiunea disciplinară ar avea legătură cu pronunțarea unei hotărâri în cazul lui Mircea Pușcaș pe care a amânat-o 1 an și 6 luni.

Inspecția Judiciară a acuzat-o pe judecătoarea Ioana Morar că a încălcat dispozițiile legale privind soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, cât și exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Ulterior, Ioana Morar a cerut eliberarea din funcție, prin pensionare, însă CSM i-a respins în decembrie 2018 cererea până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. CSM a motivat faptul că dosarul menționat a fost soluționat în martie 2018, fiind admisă în parte acțiunea disciplinară exercitată de Inspecția Judiciară și s-a dispus aplicarea sancțiunii constând în ”avertisment” pentru săvârșirea abaterii disciplinare, însă hotărârea nu era definitivă, dosarul fiind înaintat la ÎCCJ în iulie 2018 în vederea soluționării recursului formulat de magistrat. Din acest motiv, Secția pentru judecători a CSM a dispus suspendarea analizării cererii de pensionare a acesteia.

Ulterior, în 1 iunie 2019, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de eliberare din funcția de judecător la Curtea de Apel Cluj a doamnei Morar.

Dosare de răsunet, judecate de Morar

Prin mâna judecătoarei Morar au trecut multe dosare penale de răsunet din Cluj. De altfel, în presă s-a mai scris că acțiunea disciplinară ar avea legătură și cu dosarul ”mită la CJ Cluj”, în care Morar a motivat cu întârziere o încheiere de menținere a arestului preventiv, în calitate de judecător de drepturi și libertăți. Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, și oamenii de afaceri Ioan Bene și Vasile Pogăcean au aflat abia după șase luni de zile de ce au stat în arest preventiv. De asemenea, motivarea deciziei în apel în dosarul ”mită la Bac” din decembrie 2011, în care au fost condamnați directorii Ioan Rus și Ioan Văidăhăzan, ar fi fost redactată după mai bine de un an.

Și arestarea preventivă a lui Sorin Apostu din anul 2011 a fost judecată de Ioana Morar. Fostul primar a fost reținut la acea vreme pentru luare de mită în formă continuată. Și arestarea lui Călin Stoia, reținut pentru dare de mită a fost judecată tot de același magistrat. De asemenea și cazul lui Rareș Pop a fost judecat de același magistrat. Un alt dosar judecat de Ioana Morar a fost cel în care Arpad Paszkany a fost acuzat de procurorii DIICOT Cluj de șantaj şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Ulterior, Paskany a fost achitat de ÎCCJ.

Unul dintre cele mai controversate cazuri care a ajuns pe mâna judecătorului de penal este ”Jaf la BT.” Dacă în prima instanță, Tribunalul Cluj, în baza acelorași probe, pe unul dintre suspecți l-a condamnat la 17 ani de închisoare, iar pe celălalt l-a achitat, în procesul de apel de la Curtea de Apel Cluj, judecătoarea Ioana Morar, tot în baza probelor de la dosar, i-a condamnat pe amândoi suspecții (Andrei Hosu și Bogdan Baciu) la 10 ani de închisoare. Un proces cu o jurisprudență atât de neunitară este unul dintre motivele pentru care România este condamnată de CEDO la despăgubiri uriașe.

Ioana Morar, bârfită în DNA Oradea

În înregistrarea din interiorul DNA Oradea și făcută publică la începutul anului 2019, mai mulți procurori vorbeau despre cum să își joace rechizitoriile întocmite în funcție de completele de judecată la care urmează să pice dosarele respective. Când vine vorba de Curtea de Apel Cluj, aceștia o portretizează pe judecătoarea Cristina Ioana Morar ca fiind o persoană cu ”probleme psihice grave”.

Iată fragmentul cu privire la judecătoarea de la Cluj: ”Eu știu că la Cluj sunt vreo șase-șapte judecători foarte buni. Pe asta oricum o exclude… pe Morar asta…Asta are niște probleme psihice grave. Deci Morar iese. I-au descoperit acuma un dosar pe Cameră preliminară de trei ani?! Deci îi 100 %… Pușcaș… dosar cu judecători, ținut la motivare un an jumate, deci … 100% îi dă oricum o sancțiune, ori o mută, ori… ori o pensionează… ( ambiental: „Poate o mută la Oradea”; (râd toți) Hahahaha să facă echipă cu Pătrăuș”. (Carmen Gorgan)

- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -

Latest News

- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -